Pârghie neexploatată

Statisticile sugerează cum poate fi soluționat diferendul transnistrean

Transnistria se prăbușește economic, iar cetățenii moldoveni sunt impuși să „alimenteze” regimul separatist. Economia regiunii transnistrene este în cădere liberă al treilea an consecutiv - veniturile la „buget” au ajuns să nu mai acopere nici jumătate din cheltuieli. 

Potrivit unor experți, Chișinăul ar putea profita de această situație pentru a o readuce în componența Republicii Moldova, dar autoritățile de la Chișinău preferă să o mențină pe „linia de plutire”, pentru a o putea exploata în interese obscure.

În pragul unei drame sociale

Situația economică din regiune a degradat atât de mult încât veniturile prognozate pentru luna februarie sunt de peste două ori mai mici decât cheltuielile bugetare, iar rezervele sunt aproape zero. Pretinsul premier de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a convocat o ședință la care s-a discutat despre acoperirea strictului necesar - domeniul social.

Potrivit așa-numitului „minister al finanțelor” din „rmn”, pentru luna februarie sunt preconizate venituri de aproximativ 114 milioane de ruble (aproximativ 10 milioane de dolari), în timp ce cheltuielile preconizate sunt de 243 de milioane de ruble, dintre care 218 milioane pentru pensii și salarii. Rezervele bugetare sunt de numai 10 milioane de ruble. Soluția de moment identificată de administrația separatistă a fost să fie atrași bani din anumite fonduri de stat.

Influența factorilor externi

Economia regiunii transnistrene a început să degradeze vizibil la sfârșitul anului 2014. Principalii factori care generat problemele au fost criza economică din Rusia și din Ucraina, urmare a ocupării Crimeii și a războiului din Donbas. Rusia a suspendat o parte din ajutorul financiar direct acordat regiunii, atât din cauza propriilor probleme economice, cât și a unor cazuri de fraudă din partea administrației separatiste de la Tiraspol. Administrația separatistă a fost nevoită, în 2015, să achite doar 70% din pensii și din salariile bugetarilor. În consecință, sărăcia s-a aprofundat.

Situația economică a regiunii transnistrene a continuat să se înrăutățească și în 2016, potrivit publicației Realitatea Economică Transnistreană, elaborată de „Expert-Grup”. 

Volumul producției industriale, care influențează direct și dinamica Produsului Intern Brut a scăzut cu 2,3% în primele 8 luni ale anului 2016, exporturile cu 15%, importurile cu peste 30%. În 2016, regiunea separatistă s-a confruntat și cu o gravă criză valutară. Transferurile bănești de peste hotare (remitențele) au scăzut cu 50%, ajungând la 45 de milioane de dolari, cel mai mic volum din ultimii 12 ani, potrivit „băncii centrale” de la Tiraspol.

Cauzele acestei crize sunt atât externe, cât și interne, susține analistul „Expert-Grup”, Alexandru Fală: ”Sunt factori legați, pe de o parte, de situația politică instabilă din regiune și situația economică anemică din Federația Rusă. Dar ei au și probleme interne mari. Au o economie concentrată pe câteva întreprinderi mari care își mențin competitivitatea doar datorită unor costuri scăzute la energie, precum și datorită anumitor facilități economice. Evoluția negativă a factorilor externi se suprapune pe dezechilibrele interne, iar problemele lor doar se amplifică”, susține Fală.

Chișinăul finanțează separatismul transnistrean

Există trei factori care mențin economia regiunii transnistrene ”pe linia de plutire”. Este vorba de UE și Republica Moldova care sunt principalele destinații ale „exporturilor” din stânga Nistrului, precum și Rusia care, pe de o parte, sprijină financiar „rmn”, îi oferă energie gratuit, iar pe de altă parte, este principala sursă a remitențelor care ajung în Transnistria. ”Și malul drept susține existența regiunii separatiste. Cei mai mari parteneri economici ai regiunii sunt UE și malul drept - în aceste condiții, regiunea poate supraviețui”, menționează expertul.

Mai mult, guvernarea coruptă de la Chișinău asigură peste o treime din veniturile la bugetul regiunii separatiste prin schemele frauduloase de ”import” a energiei electrice, susține expertul în energetică Sergiu Tofilat: ”Aproximativ 36% din cheltuielile lor sunt finanțate din vânzarea gazului. Dacă noi nu vom mai cumpăra de la ei energie, nu ar mai avea venituri la buget și vor veni la noi să se închine. Ei există doar datorită faptului că primesc gaz și nu-l achită, iar noi cumpărăm de la ei energie care include și costul gazului”, explică Tofilat.

Potrivit lui, această situație persistă, pentru că guvernanții de la Chișinău sunt direct interesați să mențină această ”zonă gri a economiei”. ”Autoritățile noastre au venituri ilegale din existența intermediarilor din domeniul energetic, din contrabandă și lor le convine această situație”.

Recent, premierul ucrainean Volodimir Groisman a declarat în timpul vizitei delegației moldovenești la Kiev că Ucraina este gata să reia exportul de energie electrică în Republica Moldova. Experții au dubii, însă, că cei de la Chișinău ar fi gata să renunțe la energia electrică de la Cuciurgan (centrală gestionată de regimul separatist) având în vedere ”comisioanele grase” pe care le ridică prin „Energokapital”, despre careReport.md a mai scris.

Cu ochii spre Rusia, dar cu mâna întinsă la UE

Deși administrația de la Tiraspol pledează pentru unirea „rmn” cu Rusia, Moscova pare interesată doar de avantajele geopolitice pe care i le oferă menținerea controlului asupra enclavei separatiste. Potrivit datelor statistice, exporturile Tiraspolului spre Rusia au scăzut constant în ultimii ani, iar în 2015 nu reprezentau nici 10% din total. În 2015, exporturile regiunii transnistrene au fost de 611 milioane de dolari, dintre care în Rusia – 47 de milioane, adică 8% din total. În ultimii ani, exporturile spre Rusia au scăzut de aproape patru ori. Chiar și exporturile „rmn” în România au fost de două ori mai mari decât în Rusia, în 2015, iar partea dreaptă a Nistrului consumă jumătate din totalul producției „exportate” de regiunea separatistă. Piața UE absoarbe aproximativ o treime din exporturile transnistrene.

Economia regiunii transnistrene este una ”bananieră” și ”parazitară”. Se menține în cea mai mare parte datorită sprijinului din afară, fără să producă nimic, iar Chișinăul contribuie la menținerea acestei situații, menționează expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță: ”Aproximativ 80%  din „exportul” regiunii separatiste au ca destinație partea dreaptă a Nistrului și UE. Dacă ar rămâne fără aceste piețe, „rmn” pur și simplu ar falimenta. Dar nimeni de la Chișinău nu încearcă să strângă cureaua, pentru că există persoane care continuă să facă bani mari în această zonă gri a economiei”, susține Veaceslav Ioniță.

Ultimă oră

Cel mai mare contribuabil la bugetul „rmn”, Uzina Metalurgică de la Râbniţa a ajuns într-o situaţie financiară gravă, scrie presa de la Tiraspol. Uzina pur și simplu staționează. Cu câțiva ani în urmă, autorităţile separatiste au preluat controlul asupra Uzinei, cedate la un preţ simbolic de oligarhul rus Alişer Usmanov. Datele statistice relevă că în 2016, Uzina a înregistrat cele mai proaste rezultate din ultimii 16 ani, reușind să producă doar 127.500 tone de oţel (cel mai scăzut nivel din anul 2000) şi 210.800 tone de laminat (al doilea cel mai prost rezultat din anul 2000). Per total Uzina a lucrat în 2016 la doar 15% din capacitate, iar din decembrie întreprinderea a rămas şi fără management, dar şi fără bani pentru a cumpăra materie primă.

Dragoș Drăgan

Articolul anterior

Frauda bancară nu s-a încheiat - „băieții șmecheri” ne fură în continuare!

Articolul următor

Lilia Carasciuc: Democrația nu se dobândește la paradele de 1 Mai