Ala Lerner a lucrat profesoară de istorie, iar pentru că salariul era mic, paralel preda și la clasele primare. După 18 ani de pedagogie, a renunțat și a decis să-și deschidă o afacere. Fiind și absolventa unei școli de design de la Moscova, s-a orientat spre o nișă neexploatată în Moldova. A schimbat catedra de lector pe o masa cu mașină de cusut, intrând în istorie ca primul producător de lenjerie de lux din Moldova.

Când am intrat în ”mini făbricuța”, cum îi zice Ala Lerner, 3 lucrătoare săteau aplecate deasupra câtorva bucățele de stofă, pe care le tot mutau cu locul ca pe niște piese de puzzle și discutau. Pe fundal se auzea bâzâitul unei mașini de cusut, iar în jurul nostru, suluri cu stofă, cutii, multe cuiere cu sutiene de diferite mărimi și culori.

FOTO: Report.md

Ala Lerner visa la o afacere, dar nu avea suficienți bani pentru a o porni, așa că a decis să aplice cu mai multe proiecte la diferiți potențiali finanțatori. Era aproape sigură că nu are șanse, deoarece a sesizat că aproape toți cei care câștigă granturi au proiecte legate de agricultură. Totuși, a scris proiectul.

A câștigat un proiect Pare 1+1. De la ODIMM a câștigat un grant de 200 000 de lei, bani pe care i-a investit în utilaj. De la USAID a câștigat un grant de aproape 900 000 de lei, bani pe care i-a folosit pentru branding. În plus, a câștigat un accelerator ZIPhouse, care constă într-o fashion instruire în Italia.

Acum a aplicat la Proiectul-pilot, „Femei în afaceri” și speră să câștige.

Ala Lerner: Mergem mai departe, din program în program, pentru că este o afacere foarte scumpă. În alte țări, startuperii au o sumedenie de facilități în primii 3 ani de activitate și sunt scutiți de achitarea impozitului. Numai la devamare, achităm un impozit de 35% din costul mărfii, adică a accesoriilor pentru lenjerie. Din această cauză, în Republica Moldova, foarte mulți oameni de afaceri falimentează chiar în primul an de activitate. Cheltuielile sunt mari și ar fi bine ca, în primii ani de activitate, să ni se ofere niște facilități la devamare, la exportul mărfii și importul materiei prime.

FOTO: Report.md

Un sutien poate fi cusut în doar 3 ore. La prima vedere, simplu, dar…

Pentru a face un sutien, este nevoie de a executa aproximativ 20 de operațiuni la mai multe mașini de cusut, cu funcții diferite. Mai întâi se face desenul, apoi constructorul construiește tiparele la o mașină specială și le aduce gata făcute. Ele se aplică pe stofă, se croiește, iar tehnologul face primul model, cel de probă.

FOTO: Report.md 

Ulterior sunt făcute corecțiile la primul model și, după asta, este dat la producere întregul set de mărimi, adică 75A, 75B, 75C, etc. 

Primul model este făcut întotdeauna pe mărimea Alei, ea fiind cea care îl testează.

Întrebată câte perechi de sutiene are acasă, ea a meditat câteva secunde apoi, zâmbind, ne-a răspuns că nu știe numărul, dar că sunt tare multe. A testat fiecare din cele 15 modele din prima ei colecție.

FOTO: Report.md

Ala Lerner: Modelele de probă le facem după mărimea mea, 75C, iar chiloțeii mărimea S. Măsor și analizez cât de confortabil și comod mă simt în el. Port un sutien timp de o săptămână, îl spăl de vreo 3 ori să văd cum reacționează stofa și dacă ceva este necalitativ, modificăm. Unele modele sunt reușite din prima și nu este nevoie de nicio modificare. Alteori constructorul proiectează din nou ceea ce nu a reușit din prima: cupa poziționată incorect, armatura de sub piept a fost aleasă incorect sau baza sutienului trebuie scurtată/alungită. Toate neajunsurile se depistează după ce testez modelul de probă.

FOTO: Report.md

Pentru sănătatea ei, femeia trebuie să-și aleagă corect cupa sutienului, iar armatura să fie poziționată astfel, încât să nu încurce la partea de sus a pieptului, pentru că asta dăunează puternic sânului. Multe femei consideră că la un sutien, cea mai importantă este breteaua. Este o ipoteză greșită. Breteaua este doar de formă, baza sutienului este cea care ține pieptul, ne-a spus Ala Lerner.

Ala Lerner: Cea mai mare parte a lenjeriei ieftine care se vinde în piață, este făcută din stofă chinezească. Dacă o pereche de chiloți costă 25-40 de lei, nu știu ce stofă au folosit la coaserea lor, dar bănuiesc că ar fi o stofă din prelucrarea plasticului chinezesc. Peste maximum 4 luni, sutienul se lărgește, ori cade de pe umeri. După aceasta femeile se întreabă de ce au cancer ovarian sau mamar. Lenjeria ieftină este făcută din plastic, din diverse deșeuri. Chinezii acum fac stofe din ce vreți. Și aceste stofe din deșeuri femeia le pune pe corpul el. Zi de zi. An de an. Mai bine să strângă bani și să își ia 3 piese calitative, de diferite culori pe care să le poarte până la 4-5 ani. Dacă un sutien costă mai puțin de 50 de euro, nu-l cumpărați. Calitatea stofei este rea.

FOTO: Report.md

Cele mai solicitate mărimi sunt 75B, 75C, 80B, 80C, 85C, iar cel mai mare sutien făcut de ei a fost 95F. A fost făcut la comandă pentru o doamnă ”destul de plinuță”. Angajatele făbricuței ne spun că poate fi ”construit” sutienul ideal pentru orice formă a corpului. Mai mult, pot fi făcute sutiene fine, din dantelă, chiar și pentru cei mai mari și grei sâni. Important să alegi corect stofa.

FOTO: Report.md

O problemă cu care se confruntă este că multe companii nu vând stofă în cantități mici, ci doar cu miile de metri. Pentru că ”mini făbricuța” este un fel de mic atelier, producerea unui număr de 4-5 mii de piese pe lună pare imposibilă și ei nu au ce face cu o cantitate atât de mare de stofă. Totuși, au găsit furnizori care au fost de acord să le livreze câte 100-200 de metri de stofă.

Ala Lerner spune că se orientează mai mult spre export, piața moldovenească fiind destul de slăbuță. Plecarea oamenilor din țară este un motiv serios care o afectează nu doar pe ea, dar și pe alți agenți comerciali. Exodul puternic al populației o lasă fără clienți.

 

O altă problemă cu care, de fapt, se confruntă orice om de afaceri din Moldova este forța de muncă. Ala susține că mulți startuperi se avântă în afacere, dar când ajung la realizarea ideii, constată că nu au cu cine, nu au pe cine angaja. Și potențialii clienți, și potențialii angajați, pleacă din țară.

În această situație, am întrebat-o cum convinge clienții să aleagă un produs autohton, al ei, în defavoarea producătorilor străini, de lux? Ori, fiind un producător de lenjerie de lux într-o țară cu o populație săracă, riscul de a da familiment este foarte mare.

Ala Lerner: În primul rând trebuie să-l fac să vină la mine. Al doilea pas e să-l conving să cumpere un produs. Dacă el l-a cumpărat, l-a purtat, l-a spălat de câteva ori și a văzut că produsul este bun, va fi clientul nostru.

Violeta Colesnic