Controversatele proiecte care prevăd amnistia fiscală și legalizarea capitalului sunt extrem de periculoase pentru Moldova. Acestea poate împiedica investigarea furtului miliardului de către compania „Kroll” și are menirea să-i protejeze pe autorii furtului bancar.

Concluzia transpare din studiul lansat de „Expert-Grup”: „Rezultatele monitorizării reformelor recente în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova”.

Protecție pentru hoți

”Ținând cont de complexitatea procesului, implicarea mai multor instituții și entități din diferite jurisdicții, este important de a asigura independența investigației. În acest context, subliniem riscul inițiativei legislative privind liberalizarea capitalului, care poate pune în pericol rezultatele investigației. Și asta pentru că, în conformitate cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, statul, în persoana autorităților publice, garantează că nu pot fi urmăriți subiecții care au liberalizat capitalul în conformitate cu legea respectivă. Această prevedere, în forma actuală, ar putea oferi protecție beneficiarilor de furtul bancar, punând în pericol întreaga investigație demarată la nivel internațional”, se arată în studiu.

Autorii amintesc că potrivit celui de-al treilea raport ce vizează investigația respectivă, compania „Kroll” a identificat săvârșirea unor infracțiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari, iar urmărirea acestora până la destinația finală este în curs de desfășurare. Porțiuni considerabile din veniturile frauduloase au fost transferate părților din întreaga lume, majoritatea fiind transferate pe conturile bancare din Rusia (200 milioane de dolari), Moldova (95 milioane de dolari), Estonia (58 milioane de dolari) și Cipru (41 milioane de dolari). Următoare etapă a investigației va include inițierea acțiunilor legale pentru a obține informații din mai multe jurisdicții în sprijinul depistării fondurilor pentru a întreprinde în prima jumătate a anului 2017 acțiuni de recuperare împotriva persoanelor fizice identificate și împotriva organizațiilor care au beneficiat de pe urma fraudei sau au facilitat-o.

Despre convertirea miliardului furat în datorie de stat

Potrivit autorului studiului, expertul Eugen Ghilețchi, recenta convertire a garanțiilor guvernamentale în datorie de stat a fost, din punct de vedere legal, un rezultat al îndeplinirii angajamentelor Guvernului asumate prin emiterea garanțiilor în 2014 și 2015. El a subliniat, însă, că modul în care a fost adoptată decizia de convertire a garanției în datorie publică lasă de dorit – decizia fiind adoptată fără ca Parlamentul, Guvernul, BNM și alte instituții relevante să organizeze în prealabil consultări și/sau dezbateri publice pe marginea alternativelor existente pentru soluționarea crizei bancare.

Ritmul reformelor în sistemul bancar trebuie menținut

Monitorizarea principalelor reforme înregistrate în sectorul bancar în perioada august – decembrie 2016 a scos la iveală anumite progrese în ceea ce privește sporirea rezistenței sectorului bancar. Cu toate acestea, performanțele înregistrate nu ar trebui să relaxeze autoritățile în fața provocărilor constante generate de sectorul financiar, concluzionează autorii.

Sectorul rămâne a fi expus vulnerabilităților care ar compromite durabilitatea reformelor înregistrate. În acest sens, experții atenționează asupra necesității îndeplinirii stricte a angajamentelor asumate față de FMI, pentru a nu pune în pericol acordarea suportului financiar extern. O abordare strategică este necesară față de pachetele de acțiuni a cel puțin 2 bănci și 3 companii de asigurare scoase la vânzare. În acest sens, este necesară prelungirea termenului-limită de vânzare a acțiunilor. Totodată, este importantă abilitarea deplină a Consiliului de Administrare a Comisiei Naționale a Pieței Financiare prin numirea unui nou președinte.

Sistemul bancar, neperformant

Banca Națională anunță într-un comunicat că în 2016 a aplicat unele măsuri de remediere asupra băncilor mari.  Astfel, activele au înregistrat o creștere, băncile devenind mai rezistente, fiind capitalizate și cu un nivel înalt de lichiditate, fapt ce oferă băncilor posibilitatea de a finanța mai activ economia țării. Totodată, sectorul bancar s-a confruntat cu unele probleme legate de nivelul înalt al creditelor neperformante, menținându-se tendința de diminuare a activității de creditare.

Potrivit statisticilor BNM, în 2016, băncile comerciale au înregistrat un profit de aproape 1,5 miliarde de lei, cu 28% mai mare decât în 2015.

Expertul în economie Roman Chircă remarcă însă că majorarea profitului s-a datorat în special faptului că în Republica Moldova oamenii nu prea au unde să-și investească banii și preferă să-i țină în bănci, dar sectorul se confruntă în continuare cu probleme grave, în pofida amendamentelor legislative: ”Sectorul bancar necesită îmbunătățiri semnificative pentru a deveni unul funcțional - o sursă importantă de creditare a economiei naționale. Acum există multe întrebări în ceea ce privește eficiența funcționării acestuia”, susține expertul.

În opinia sa, cele mai mari probleme țin de climatul de afaceri și de eficiența administrativă a banilor, care afectează întreaga economie:  „Climatul investițional prost pune presiune asupra sistemului bancar astfel încât depunerile cetățenilor depășesc de două ori volumul creditelor acordate. Pe de altă parte, sistemul bancar este unul ineficient din cauza costurilor administrative înalte care duc la credite scumpe, iar băncile preferă să ofere credite puține la dobânzi mari, decât să-și sporească volumul creditelor, reducând dobânda”. În opinia lui Roman Chircă, Banca Națională ar trebui să reglementeze și aceste aspecte. 

Dragoș Drăgan