Muncă „la negru” – plăți „la negru”

Moratoriul Guvernului Filip a trimis miliarde de lei în economia subterană

Aproximativ 60 la sută dintre angajații din Republica Moldova primesc salarii în plic, arată datele Confederației Naționale a Sindicatelor.

O treime dintre aceștia provin din sfera de producere, adică din agricultură, transport, construcții, industrie și comerț. În 2015, nu au fost declarate oficial salarii în valoare de 35 de miliarde de lei, ne-a spus vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Petru Chiriac.

Potrivit lui, fenomenul economiei informale este grav în Republica Moldova: ”Vă imaginați cu cât ar fi contribuit acești bani la bugetul asigurărilor sociale, la fondul de asigurări în medicină, la majorarea salariilor, a pensiilor? Cei care acceptă să se angajeze ”la negru” nu înțeleg că au și ei de pierdut, deoarece nu le sunt achitate concediile de odihnă, cele pe motiv de boală, nu contribuie la sistemul de pensii”, explică Petru Chiriac.

În 2011, a fost elaborat un Plan de acțiuni privind minimizarea muncii ”la negru”, dar acesta nu a dat rezultate, spune sindicalistul. Una din cauze a fost schimbarea mai multor guverne care, ulterior, nu s-au mai preocupat de acest subiect.

El a menționat că este nevoie de un nou plan de acțiuni, de o nouă strategie în acest domeniu, dar, mai ales, este nevoie de informarea cetățenilor referitor la drepturile pe care le au în calitate de angajați. Subiectul a fost menționat între altele și în cadrul primei ședințe de anul acesta a Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, care a avut loc la 24 februarie.

Un efect negativ asupra respectării drepturilor angajaților l-a avut și moratoriul impus de Guvernul Filip imediat după învestire, față de orice controale din partea instituțiilor statului asupra agenților economici, mai spune Petru Chiriac. Potrivit lui, au fost interzise controalele nu doar la capitolul corectitudinea îndeplinirii contractelor de muncă, plata salariilor, dar și referitor la organizarea muncii. În această perioadă de moratoriu s-a dublat numărul accidentelor de muncă, precum și cazurile mortale, au crescut restanțele la salarii și sume enorme de bani au ajuns în economia subterană.

Moralitate fiscală redusă

Fenomenul economiei subterane poate fi diminuat nu doar prin acțiuni tehnice, dar printr-un complex de măsuri legate de încrederea populației în instituțiile statului, afirmă analistul economic al Asociației „Expert Grup”, Alexandru Fală. Un studiu al asociației, realizat în 2014 arăta că fenomenul economiei informale este influențat de ceea ce experții numesc ”moralitate fiscală”, adică motivația intrinsecă a persoanelor de a achita impozite. Anume la acest capitol societatea șchiopătează, spune Alexandru Fală, întrucât un factor decisiv este neîncrederea cetățenilor în sistemul de guvernare. De asemenea, dezinteresul comunității față de plata impozitelor se explică printr-un sistem de pensionare ineficient, care nu corelează în mod echitabil contribuțiile persoanelor cu veniturile pe care le obțin ulterior din pensie. Un alt factor este lupta împotriva corupției sau, mai bine zis, lipsa acesteia, fapt care îi descurajează pe contribuabilii de bună credință, afirmă analistul.

Este necesară o reformă autentică  a instituțiilor

O eventuală relaxare fiscală, care ar putea contribui la stimularea persoanelor de a achita impozite ar trebui realizată cu multă prudență, cu evaluarea riscurilor pentru buget și identificarea surselor suplimentare din care ar putea fi acoperită o posibilă reducere a încasărilor, explică Alexandru Fală. Potrivit lui, o asemnea măsură ar putea reduce pe termen scurt fenomenul economiei informale, dar pentru menținerea acestui efect sunt necesare și alte măsuri care să producă o reformare autentică a economiei, iar cetățenilor să le poată fi garantate venituri mai mari în economia formală, față de cea subterană.

Referitor la aplicarea mai multor sancțiuni, economistul spune că acestea ar fi efective dacă am avea instituții puternice care să îi poată sancționa în mod echitabil pe toți cei vinovați: ”Problema este că nu avem instituții publice puternice, ceea ce reprezintă o constrângere în calea reducerii economiei subterane, pentru ca să funcționeze unele  măsuri punitive și să fie sancționate persoanele efectiv vinovate. Noi asistăm la numeroase situații când suspectăm că există ilegalități, dar nimeni nu intervine. Legea ar trebui aplicată asupra tuturor, nu selectiv”, a subliniat Fală.

Expert: Sumele încasate din impozitul pe venit sunt foarte mici

Și analistul economic, Roman Chircă, spune că lupta cu fenomenul achitării salariilor în plic cu implicarea organelor de forță nu a dat rezultate până în prezent în Republica Moldova. Prin urmare, este necesară o altă abordate: ”Angajatorii sunt mult mai abili. Ei găsesc tot felul de scheme pentru a evita plata impozitelor. Cei mai disciplinați plătitori de taxe rămân în final bugetarii, pentru că nu au altă soluție. Dar sumele încasate din aceste plăți, mai ales din impozitul pe venit, sunt foarte mici. Putem spune că în Republica Moldova persoanele fizice, practic, nu plătesc impozit pe venit”, a explicat expertul.

Potrivit lui, este nevoie de o revizuire substanțială a tuturor impozitelor, de identificarea surselor suplimentare pentru fondul social, pentru a permite micșorarea plăților sociale, iar acestea ar putea fi și remitențele.

De asemenea, trebuie aplicată impozitarea indirectă, adică o metoda indirectă de evaluare a veniturilor: ”Ar fi un mecanism suplimentar. Când vezi că cineva își procură automobile, case de lux, dar de fapt veniturile lui nu îi permit acest lucru, este un semn de evaziune fiscală sau că are venituri nedeclarate”, a menționat Roman Chircă.

Un alt focar de evaziune fiscală sunt afacerile controlate de diferite grupări de interlopi, dar și de unii deținători de patente, mai spune analistul.

Opinia cetățenilor

”Am lucrat o viață întreagă și m-am ales cu o pensie de 400 de lei. Am lucrat fără întrerupere și mă așteptam la o pensie mai mare”, se plânge o bătrână din Chișinău pe care am întrebat-o despre plata impozitelor. ”Am  auzit la televizor că sunt oameni bogați care nu achită serviciile comunale. Dar eu de unde n-am, tot le plătesc”, susține bătrâna.

Un tânăr antreprenor, care s-a prezentat Adrian, spune că începătorii în ale afacerilor au multe bătăi de cap cu taxele și impozitele: ”Cei care au mulți bani, nu vor să-i piardă, iar începătorii nu vor să plătească pentru că nu au de unde”, explică acesta. ”Trebuie să-i pună pe cei care au venituri mari să achite impozitele, dar cineva care abia începe o afacere și se descurcă mai greu – să fie ajutat, să fie scutit la început de plata impozitelor sau măcar să plătească mai puțin”, propune tânărul antreprenor.

”Și așa muncești zi de zi - taci și mergi înainte”

O femeie pe care de asemenea am întrebat-o despre taxele la stat, a făcut imediat legătură între acestea și bunăstarea întregului popor: ”Sunt unii care au venituri mai mari și au de unde da. Dar, în general, noi toți trebuie să le achităm, atunci vom trăi mai bine, iar buneii noștri vor avea pensii mai mari”.

Unii sunt, însă nevoiți să accepte salariile în plic, pentru că nu au încotro. ”Omul merge și la asta, că are nevoie să lucreze, are nevoie de bani, să hrănească familia, să achite serviciile comunale. Ești nevoit să accepți această condiție a angajatorului. Întrebarea e: cu ce se ocupă instituțiile care ar trebui să verifice asemenea firme?”, se întreabă femeia. Și tot ea răspunde: ”Dacă te duci să scrii o plângere la autorități, zbori din lucru și tu, și colegii tăi. Nimeni nu te apără! Și așa muncești zi de zi - taci și mergi înainte. Așa e viața la noi în Moldova”, concluzionează femeia.

Statistici relevante

Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că în 2016 au fost cumulate impozite pe venit în valoare totală de 6 miliarde 589 de milioane de lei, dintre care impozitul pe venit reținut din salarii a constituit peste 3 miliarde 100 de milioane de lei. Impozitul pe venitul persoanelor fizice care a fost achitat s-a ridicat la 112 milioane de lei. În total au fost acumulate, din taxe și impozite, peste 27 de miliarde 600 de milioane de lei, în raport cu veniturile estimate pentru anul 2016, de peste 29 de miliarde 600 de milioane de lei. Cheltuielile totale aprobate în Legea Bugetului de Stat în 2016 au fost de peste 33 de miliarde 800 de milioane de lei.

Natalia Enache

Articolul anterior

Oligarhii au făcut un pas înapoi

Articolul următor

Chișinăul face tot posibilul ca să enerveze FMI