Competitivitatea redusă, corupţia şi abuzurile din sectorul public, lipsa subvenţiilor, dar şi accesul limitat la resurse ieftine, care ar permite investiţii în modernizarea infrastructurii agricole, continuă să ţină Moldova la distanţă de consumatorul european.

Accederea pe piaţa UE a impus producătorilor moldoveni noi reguli de joc în domeniul calităţii şi competitivităţii. La mai bine de doi ani de la implementarea Acordului de Liber Schimb cu UE (DCFTA), experţii constată că Moldova era nepregătită pentru a accede pe imensa piaţă europeană.

Partea bună este că din momentul semnării Acordului de Comerţ Liber cu UE se înregistrează o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului dinspre piaţa CSI spre UE.

Datele statistice arată că în 2016, 65% din totalul exporturilor au plecat spre piaţa europeană, pe când acum câţiva ani acest indicator abia dacă ajungea la 50%. În condițiile în care Rusia „şi-a închis porţile” pentru producţia moldovenească, agenţii economici s-au reorientat către pieţe alternative de export, preponderent spre cele europene.

Piaţa UE oferă perspective, dar şi o competiţie strânsă

Penetrarea piaței europene nu este simplă. Aceasta presupune un efort considerabil atât din partea autorităţilor, care trebuie să asigure un cadru prielnic pentru export, cât şi din partea producătorilor moldoveni. Aceştia trebuie să cunoască mecanismele de funcţionare a pieţei europene, să penetreze marile reţele comerciale din Vest, să se alinieze standardelor de consum şi calitate impuse de consumatorul european şi să-şi creeze o reputaţie solidă, care să le asigure o prezenţă de durată pe o piaţă cu perspectivă de 500 milioane de consumatori.

Expertul economic în cadrul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, atenționează asupra faptului că „bunurile exportate în UE ajung într-o competiţie foarte strânsă cu bunurile similare din alte state”: „Companiile moldoveneşti, pe lângă competitivitatea bunurilor, întâmpină și o rezistenţă dură din cauza strategiilor de intrate, adaptare şi menţinere pe piaţa UE din partea unor companii similare din alte state, care au experienţă şi potenţial”, ne-a spus Viorel Chivriga.

Componenta economică a Acordului de Asociere şi anume Zona de Liber Schimb este cea mai voluminoasă şi implică schimbări radicale şi complicate în sectoare precum siguranţa alimentelor, protecţia drepturilor intelectuale, nemaivorbind de implementarea DCFTA în regiunea transnistreană: „Anumite progrese au putut fi observate în cadrul Serviciului Vamal, politicilor concurenţiale, standardizare. Au fost simplificate procedurile vamale și impulsionată activitatea regulatorului din domeniul concurenţei. Deşi aceste schimbări îmbunătăţesc situaţia, ele sunt insuficiente pentru a impulsiona cu adevărat exporturile spre UE. Producătorii moldoveni au nevoie de mai mult timp, de resurse financiare, dar în primul rând de cunoştinţe şi abilităţi pentru a intra şi a se menţine pe o piaţă extrem de competitivă cum este cea europeană”, a precizat pentru Report.md expertul asociat al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Dionis Cenuşă.

El atenționează asupra faptului că comerţul exterior cu UE, în 2015, indică o ușoară scădere (de aproximativ 2%) la exporturi, care, însă, este contrabalansată de o diminuare considerabilă de peste 20% a importurilor din ţările UE: „Anul 2015 a fost marcat de şocuri politice şi economice atât în Moldova, cât şi în UE. De aceea, nu este corect să legăm rezultatele modeste la livrările spre UE de dificultăţile pe care le-ar crea DCFTA, după cum insinuează politicienii eurosceptici de la Chişinău”, susține expertul.

Orice tentativă de a abandona Acordul de Asociere şi DCFTA va genera noi şocuri

Aflat la Moscova în prima sa vizită oficială în străinătate în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a reiterat intenția de a denunța Acordul de Asociere cu UE, el pledând pentru aprofundarea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă.

Pe de altă parte, experţii susțin că beneficiile comerciale pe care Moldova le poate obţine se pot extinde datorită DCFTA: „Dar, pentru ca documentul să genereze rezultate, trebuie întrunite câteva condiţii obligatorii. Pentru început, autorităţile trebuie să implementeze legislaţia comunicând şi interacţionând cu mediul de afaceri, cu producătorii, fermierii şi cu alte categorii de beneficiari. Acum persistă percepţia că aceşti actori nu sunt în pas cu schimbările legislative, fie sunt depăşiţi de complexitatea reglementărilor tehnice. Totodată, autorităţile centrale trebuie să se ocupe cu şcolarizarea instituţiilor, inclusiv la nivel local, în ceea ce priveşte legislaţia europeană”, consideră Cenuşă.

Nu în ultimul rând, autorităţile trebuie să îmbunătăţească guvernanţa în sectoarele care cad sub incidenţa Acordului de Liber Schimb - siguranţa alimentelor, achiziţii publice, comerţul exterior, Serviciul Vamal etc.: „Altfel spus, acţiunile de eradicare a corupţiei, abuzurilor şi a comportamentului "prădător” din partea sectorului public sunt cruciale pentru a face DCFTA-ul funcţional. În fine, orice tentativă de a abandona Acordul de Asociere şi DCFTA va genera noi şocuri, cu efecte păguboase pentru toţi cetăţenii. Accentul trebuie pus pe identificarea şi eliminarea sincopelor, care împiedică realizarea DCFTA şi nicidecum nu pe atacarea acestuia şi proiectarea lui drept rău public”, este de părere expertul.

Doar competitivitatea ne deschide noi oportunităţi

Fostul ministru al agriculturii, Ion Sula, recunoaşte că în doi ani de implementate a Acordului de Liber Schimb, Moldova a obţinut anumite progrese în a cuceri consumatorul european, dar consideră că este încă o cale lungă până a putea vorbi despre o prezență masivă a produselor moldoveneşti pe piaţa UE. „Sunt necesare resurse financiare solide pentru ca producătorii noştri să atingă standardele de calitate impuse de UE şi să ne sporim competitivitatea, în special în cazul produselor de origine animală”, ne-a spus Ion Sula.

Fostul ministru susţine că perspectivele pieţei europene deschid producătorilor moldoveni noi oportunităţi, de care aceştia ar putea beneficia doar dacă vor putea face față concurenței: „La moment, noi nu putem concura cu producătorii europeni din câteva considerente. Spre deosebire de noi, aceştia beneficiază de subvenţii mult mai mari din partea statului, au acces la finanţe şi la bani ieftini, fapt care le permite să investească, să-şi modernizeze şi tehnologizeze procesul de producere. Cu o rată a dobânzii de 18% - 20% nu există prea mari speranţe pentru o dezvoltare rapidă a sectorului agricol moldovenesc”, susţine Ion Sula.

De aceeași părere este şi Dionis Cenuşă care afirmă că asistenţa financiară este cea mai importantă - împrumuturi mai ieftine la bănci, lucru deja preconizat de UE pentru exportatorii şi producătorii moldoveni.

În opinia experţilor, o piaţă de 500 milioane de consumatori reprezintă o posibilitate enormă pentru producătorii moldoveni de a-şi dezvolta potenţialul agricol. Pentru aceasta, spun ei, lucrurile trebuie privite în perspectivă - sunt necesare investiţii şi crearea condiţiilor astfel încât producătorii să activeze în condiţii decente. „Doar astfel, vom putea valorifica potenţialul de producere şi, desigur, impresiona consumatorul european”, susține Sula.

Piaţa UE – mai puţine riscuri, mai multe posibilităţi

„Piaţa UE este diferită de cea estică - cu mai puţine riscuri şi cu posibilităţi mai mari pentru a spori volumul vânzărilor, a identifica noi parteneri siguri, nu dintre cei care peste noapte, din anumite motive, instituie embargouri sau alte interdicţii”, mai spune fostul ministru.

În opinia sa, tot mai multe produse Made in Moldova au şansa să ajungă la consumatorul european, iar un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă vinurile moldoveneşti, care pe an ce trece devin tot mai populare în UE: „Urmează să depunem eforturi ca să ne putem promova în continuare, iar cel mai important este să nu dezamăgim consumatorii de pe această piaţă. Odată ce-i decepţionăm avem prea puţine şanse de reabilitare”, consideră Ion Sula.

La rândul său, Viorel Chivriga susține că barierele din calea producătorilor moldoveni vor putea fi eliminate doar atunci când politicile statului vor întruni câteva condiţii: ”adaptarea întregului sistem la unul competitiv aşa cum este în UE, iar Zona de comerţ liber permite în perspectivă medie şi lungă acest lucru. Asta înseamnă instituţii puternice care au expertiză şi sunt recunoscute în afară. De asemenea, este extrem de importantă apariţia unei comunităţi de afaceri cu potenţial, care se poate menţine pe orice piaţă”, susține expertul.

Mariana Tabuncic